Se caracterizează printr-un exces de refracţie, razele paralele venite de la infinit se unesc într-un focar situat în faţa retinei. Cu cât obiectul privit se apropie de ochi, cu atât focarul se apropie de retină. Este mai puţin frecventă decât hipermetropia, dar este frecventă progresia ei şi produce alterări ale membranelor oculare.
Poate fi:
- axială;
- de indice;
- de curbură;
- mică: până la 3 D;
- medie: între 3 şi 6 D;
- mare: peste 6 D;
- forte: peste 8-10 D;
- benignă - simplă, etichetată ca viciu de refracţie
- malignă - miopia degenerativă sau miopia boală
Miopia benignă apare la aproximativ 6-7 ani, până la 20 ani, nu depăşeşte 6-7 D. Clinic, se manifestă prin vedere scăzută la distanţă, micşorarea fantei palpebrale pentru vederea la distanţă şi vedere foarte bună la aproape, apropiind mult obiectul privit.
Miopia malignă sau patologică evoluează toată viaţa, putând ajunge la 20-40 D.
Alte manifestări ale miopiei: miodezopsii (muşte zburătoare), coroidoza miopică - constând în modificări degenerative ale fundului de ochi centrale şi periferice: conus miopic, zone atrofice şi migrări pigmentare; modificări ale nervului optic şi modificări ale vitrosului.
Complicaţiile majore ale miopiei pot fi:
- dezlipirea de retină;
- hemoragii retiniene;
- cataractă;