Glaucomul se caracterizează prin creșterea tensiunii intraoculare și scăderea acuității vizuale.
Glaucomul este un termen care descrie un grup de boli caracterizate prin distrugerea progresiva a fibrelor nervului optic, nerv care este responsabil de transmiterea informatiilor de la ochi la creier.
Clasificare
- Glaucom cronic - se instalează treptat, asimptomatic
- Glaucom acut - se instalează brusc datorită creșterii presiunii intraoculare
- Glaucom primitiv cu unghi deschis - forma cea mai frecventă (peste 90% din cazuri)
- Glaucom primitiv cu unghi închis
- Glaucom congenital
- Glaucom infantil - apare la vârsta de 3-4 ani
- Glaucom juvenil - apare după vârsta de 10 ani
- Glaucom la adulți - cea mai frecventă formă
- Glaucom primitiv - care apare fără motiv cunoscut: glaucomul cu unghi închis, glaucomul cu unghi deschis, glaucomul congenital
- Glaucom secundar - care apare în urma unei cauze identificabile: glaucom pigmentar, glaucom exfoliativ, glaucom neurovascular, glaucom traumatic.
O serie de factori duc la creșterea riscului de glaucom:
- antecedentele familiale (glaucom în familie)
- îmbătrânirea
- diabetul și bolile vasculare
- miopia severă
- hipertensiune arterială
- Măsurarea presiunii intraoculare
- Examinarea papilei nervului optic
- Examinarea unghiului de drenaj (este necesară pentru stabilirea tipului de glaucom “ cu unghi închis sau deschis, deoarece modalitățile terapeutice pot fi diferite)
- Examinarea câmpului vizual (stabilește în ce măsură este afectată capacitatea pacientului de a vedea ; în mod caracteristic, în glaucom se produce o îngustare a câmpului vizual dinspre periferie către centru).
